Noul Cod și construcția cu lemn: ce se schimbă

Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor este Legea nr. 169/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026 și intrată în vigoare la 15 zile de la publicare, adică pe 25 august 2026 (art. 575 alin. 1). Se aplică automat, fără să aștepte norme de aplicare (art. 575 alin. 2). A abrogat Legea 350/2001 (urbanismul), Legea 50/1991 (autorizarea construirii) în întregime, cea mai mare parte din Legea 10/1995 (calitatea în construcții: art. 1–9, 11–40 și 42–44) și normele metodologice ale Legii 50 (art. 576 alin. 3). Oriunde o altă lege trimite la actele abrogate, trimiterea se citește ca fiind la Cod (art. 583 alin. 3). Regulamentele vechi despre calitate, verificare, recepție și control (HG 766/1997, 925/1995, 273/1994, 492/2018) rămân în vigoare până sunt înlocuite (art. 577 alin. 3, 5–7), iar autoritățile au până la 31 decembrie 2026 să-și revizuiască procedurile (art. 578 alin. 1). Așa se explică de ce, în primele luni, formularele și obiceiurile de la ghișeu se schimbă treptat, nu peste noapte.

Dacă ai deja un dosar început, nu îl iei de la capăt. Certificatele de urbanism emise înainte de 25 august rămân valabile, iar autorizația se emite pe baza avizelor cerute prin ele (art. 582 alin. 4). Dacă ai construit fără autorizație sau cu abateri de la ea, Codul deschide o cale de îndreptare: autorizația de regularizare, permanentă pentru locuințele unifamiliale parter sau parter și etaj de cel mult 150 mp desfășurați și pentru anexele de aceeași mărime (art. 301 alin. 2), și, pentru orice altă categorie de construcție, doar timp de un an de la intrarea în vigoare, adică până în august 2027, cu taxe și cote de zece ori mai mari decât cele obișnuite (art. 301 alin. 7–8). Până la regularizare sau desființare, impozitul pe clădire se dublează (art. 301 alin. 11).

Drumul unei case noi începe tot cu certificatul de urbanism pentru construire (art. 249 alin. 1), care acum se eliberează în cel mult 15 zile lucrătoare (art. 257 alin. 4) și e valabil între 12 și 36 de luni (art. 257 alin. 15). Urmează avizele: cele cerute separat se emit în cel mult 15 zile (art. 269 alin. 9), iar dacă emitentul tace, avizul se consideră acordat (art. 269 alin. 14); prin Comisia de acord unic se obțin toate deodată, în 30 de zile (art. 269 alin. 3). Cu proiectul pentru autorizarea construirii și avizele, primăria emite autorizația în cel mult 30 de zile calendaristice de la dosarul complet, sau în 7 zile lucrătoare în regim de urgență, cu taxă (art. 273 alin. 1–2). Autorizația e valabilă 3 ani și termenul se întinde pe toată durata de execuție anunțată (art. 309 alin. 1–2); prelungirea termenului de 3 ani e interzisă (art. 309 alin. 5), dar dacă lucrările nu se termină în durata de execuție, valabilitatea se poate prelungi o dată, cu cel mult 12 luni (art. 309 alin. 6). Lucrările nu pot începe fără proiectul tehnic de execuție (art. 264 alin. 5–6), iar la începerea lor titularul anunță primăria și Inspectoratul de Stat în Construcții, proiectantul urcă proiectul și autorizația în Registrul Național al Construcțiilor, iar panoul de identificare stă la loc vizibil (art. 278 alin. 3, 5, 6). La final, recepția la terminarea lucrărilor se face obligatoriu cu reprezentantul primăriei (art. 280 alin. 3), dirigintele de șantier predă cartea tehnică a construcției (art. 528 alin. 2), iar cartea tehnică se încarcă în format electronic în același Registru (art. 529 alin. 2).

Pentru o locuință unifamilială, Codul scoate câteva piese din dosar: nu mai e nevoie de avizul de sănătate publică (art. 267 alin. 2 lit. a), nici de actul autorității de mediu, dacă terenul nu e în arie protejată (art. 268 alin. 2 lit. a), nici de avizul poliției rutiere pe străzile de categoria III și IV, în afara intersecțiilor (art. 267 alin. 3). Acordul vecinilor, în formă autentică, se cere numai atunci când expertiza tehnică arată că lucrarea ta impune măsuri de punere în siguranță la construcțiile lor (art. 261 alin. 1), iar un refuz nejustificat poate fi înlocuit de hotărârea instanței (art. 261 alin. 4). Arhitectul cu drept de semnătură rămâne obligatoriu la orice proiect pentru autorizare și la cele care merg pe notificare (art. 264 alin. 8).

Cea mai mare noutate pentru casele din lemn e clasa de consecințe, care înlocuiește categoria de importanță (art. 370 alin. 1). Sunt patru clase, CC1–CC4, după ce s-ar pierde dacă construcția ar ceda: vieți, bani, patrimoniu, mediu (art. 370 alin. 3–4). Până apare metodologia, încadrarea se face exclusiv după anexa nr. 6 (art. 370 alin. 16), unde „locuințe unifamiliale cu regim de înălțime parter, parter și etaj” stau în CC1, clasa construcțiilor de importanță redusă, echivalentă vechii categorii D (art. 370 alin. 5, 7). O construcție care nu apare în anexă e asimilată de proiectant cu cea mai apropiată (art. 370 alin. 17); încadrarea e obligația lui și nu poate coborî sub ce indică legea (art. 370 alin. 14). Casa cu mansardă nu e scrisă ca atare în anexa 6, deși în definițiile Codului mansarda intră în numărul de niveluri și gospodăria rurală e definită la cel mult P+M și 150 mp (anexa 1); încadrarea ei o hotărăște proiectantul, iar noi verificăm întrebarea cu un birou de proiectare înainte să scriem mai mult.

Din clasa CC1 decurg lucruri concrete. Verificarea tehnică a proiectului: Codul spune, în mai multe locuri, că la CC1 ea nu e necesară și că răspunderea e exclusiv a arhitecților și inginerilor care au făcut proiectul (art. 440 alin. 3, art. 441, art. 447, art. 433 alin. 5 lit. d, art. 570 alin. 1 lit. b); în același timp, articolul despre autorizație vorbește la modul general de lucrări „verificate de verificatori de proiecte atestați” (art. 259 alin. 5). Cităm ambele și lăsăm proiectantul să aplice; confirmarea de la un birou de proiectare vine pe această pagină. Garanția minimă de la constructor e de un an la CC1, față de trei la CC2 (art. 531 alin. 6), dar pentru viciile structurii garanția ține toată durata de existență (art. 531 alin. 10), iar executanții și proiectanții răspund zece ani pentru viciile ascunse (art. 451 alin. 3, art. 424 alin. 5). Urmărirea comportării în timp, cu program și rapoarte, nu se aplică la CC1 (art. 550 alin. 3, art. 551 alin. 2). În mediul rural și în satele aparținătoare orașelor, construcțiile din CC1 nu intră sub controlul Inspectoratului de Stat în Construcții, ci al primăriei (art. 466 alin. 5). Etapele proiectului se pot comasa la clasele inferioare (art. 478 alin. 6), iar la proiectul pentru autorizare breviarul de calcul e cerut doar la CC3 și CC4, iar planurile de structură principiale de la CC2 în sus (anexa 2, pct. 1.6.4–1.6.5).

Cine face ce, în lege, nu în obicei. Beneficiarul e principalul responsabil pentru construcție (art. 420 alin. 4) și are obligațiile scrise în art. 420 alin. 8: angajează proiectanți de specialitate, își asumă tema, obține autorizația sau notifică, execută doar conform autorizației, dă casa în folosință doar după recepție, o înscrie în cartea funciară, ține cartea tehnică la zi și o predă la vânzare, face întreținerea din cartea tehnică. Asigurarea de răspundere civilă din aceeași listă nu e obligatorie dacă beneficiarul e și cel care locuiește în casă, pentru o singură locuință (art. 420 alin. 10–11; la fel art. 279 alin. 3–4 pentru execuție și art. 285 alin. 4 pentru intervenții). Verificarea execuției prin diriginte de șantier autorizat e scrisă ca obligație a dezvoltatorului (art. 422 alin. 5 lit. f) și ca mod obligatoriu de urmărire a calității (art. 520 alin. 3 lit. b), iar recepția presupune ca dirigintele să predea cartea tehnică (art. 528 alin. 2, art. 456 alin. 1 lit. j); pentru omul care își face singur casa, fără dezvoltator, Codul nu scrie propoziția „ai nevoie de diriginte” cu aceste cuvinte, așa că verificăm și această întrebare înainte să o scriem noi. În regie proprie se pot face doar locuințe parter în mediul rural, garaje, terase și anexe parter (art. 279 alin. 1), iar la case existente doar întreținerea și reparațiile curente (art. 285 alin. 1). O casă din kit sau prefabricată, cu etaj sau în oraș, se montează deci cu antreprenor.

Pentru mediul rural, Codul deschide o cale mai scurtă: notificarea, fără autorizație de construire. Pe ea merge o singură locuință unifamilială cu lot propriu, parter sau demisol și parter, fără subsol, de cel mult 150 mp desfășurați, în intravilanul rural, făcută fie pe un proiect-tip pus la dispoziție de autorități, fie pe un proiect individual semnat de arhitect cu drept de semnătură și de ingineri de structuri și instalații, cu respectarea ghidului de arhitectură rurală al Ordinului Arhitecților și cu avizul arhitectului-șef de județ (art. 294 alin. 2 lit. a pct. ii). Tot cu notificare se fac anexele de curte de până la 50 mp cumulat, în afara satelor din zonele metropolitane (pct. i), mansardarea unui pod existent dacă nu cere consolidare, înlocuirea acoperișului cu înălțare de cel mult 0,50 m, reabilitarea energetică a anvelopei la case cu cel mult trei niveluri (art. 294 alin. 2 lit. b). Notificarea merge cu un proiect tehnic simplificat (art. 295 alin. 4), primăria are 15 zile lucrătoare să răspundă, altfel aprobarea e tacită (art. 296 alin. 1 lit. a), lucrările pot începe la 15 zile calendaristice după acest termen (art. 296 alin. 6) și trebuie făcute în 3 ani (art. 296 alin. 5). Proiectul notificat nu se verifică de verificator atestat, răspunderea fiind a proiectanților (art. 298 alin. 2), dar pentru locuință sunt obligatorii studiul geotehnic și cel topografic (art. 298 alin. 3), iar recepția se face cu executantul, beneficiarul și un reprezentant al primăriei (art. 298 alin. 6). Fără nicio formalitate, în mediul rural, se pot ridica anexe de cel mult 20 mp și 2,5 m înălțime, fără fundație, demontabile, pe structură de lemn sau metal (art. 299 alin. 2 lit. c), care se declară și se impozitează pe propria răspundere (art. 299 alin. 12); tot fără formalitate se repară acoperișul fără să-i schimbi forma, se înlocuiește tâmplăria chiar cu alt material dacă golurile rămân la fel și se montează panouri fotovoltaice cu înștiințarea primăriei (art. 299 alin. 2 lit. a pct. 2, 4, 13). Și la aceste lucrări recepția e obligatorie (art. 299 alin. 5).

Cerințele fundamentale pe care orice construcție trebuie să le țină toată viața ei sunt acum opt, nu șapte: rezistență și stabilitate, securitate la incendiu, igienă, sănătate și mediu, siguranță și accesibilitate în exploatare, protecție împotriva zgomotului, economie de energie și izolare termică, utilizare sustenabilă a resurselor și, cea nouă, emisii în mediul exterior al construcțiilor (art. 386 alin. 3). Cum se aplică fiecare se stabilește prin regulamente și reglementări tehnice (art. 386 alin. 2), așa că despre a opta nu scriem nimic până nu apare reglementarea ei. Câteva lucruri din Cod vorbesc însă direct limba lemnului: proiectarea trebuie să limiteze amprenta de carbon prin stocarea carbonului pe durata de viață a clădirii și să încurajeze materialele din resurse regenerabile (art. 366 alin. 1); construcția sustenabilă e cea cu amprentă de carbon aproape zero, gândită pentru reutilizarea materialelor la sfârșit (art. 403); tehnicile și materialele consacrate pentru identitatea locală pot fi folosite chiar fără agrement tehnic, dacă sunt în proiect și își dovedesc performanța (art. 379 alin. 3); iar „evitarea igrasiei și mucegaiurilor” e scrisă ca cerință minimă de igienă (art. 392 alin. 3 lit. h), ceea ce face din fizica umidității un subiect de lege, nu doar de bun-simț. Durata de existență normată a unei construcții permanente e de 50 de ani, proiectantul e obligat să stabilească durata proiectată și ea nu poate fi mai mică decât cea normată (art. 368 alin. 3, 7, 9). Produsele puse în operă trebuie să aibă performanța declarată și certificată sau agrement tehnic; marcajul CE cu declarație de performanță scutește de agrement (art. 378 alin. 3, art. 560 alin. 2, art. 561 alin. 5).

Ce nu se schimbă pentru lemn: normativele de proiectare nu sunt atinse de Cod. P 118/1-2025 pentru incendiu, NP 005-2022 și Eurocodul 5 pentru structură, P100-1 pentru seism, Mc 001-2022 pentru energie rămân regulile după care se proiectează, iar performanța energetică rămâne guvernată de Legea 372/2005 (art. 402 alin. 2). Raportul de conformare nZEB e în continuare între documentațiile cerute la autorizare (art. 265 lit. e). Ce nu se știe încă, la data verificării: metodologia de încadrare în clase de consecințe (art. 370 alin. 16), lista avizelor, care vine prin ordin de ministru (art. 257 alin. 5), conținutul panoului de identificare (art. 278 alin. 6), modificarea Codului fiscal pentru taxe, pe care Ministerul Finanțelor trebuia să o inițieze în 60 de zile (art. 577 alin. 9), ghișeul unic național și platforma de autorizare (art. 270 alin. 1), precum și Registrul Național al Construcțiilor, până la a cărui operaționalizare procesele-verbale de recepție se trimit la Inspectoratul de Stat în Construcții (art. 298 alin. 6). Formularele pentru certificatul de urbanism, autorizare și notificare au apărut deja: le aprobă Ordinul MDLPA nr. 975/2026 (M.Of. 711/26.08.2026), obligatorii de la publicare. Actualizăm pagina când apar și celelalte. Ultima verificare a textului legii: 22 septembrie 2026 (Monitorul Oficial nr. 661/10.08.2026; pe portalul legislativ nu apărea niciun act modificator).