Cartea lemnului din România
Specii de lemn
Ce lemn pentru ce treabă: cât e de greu, cât ține afară, unde se folosește.
8 specii
Două întrebări decid aproape orice alegere de lemn: cât e de greu (densitatea) și cât ține afară netratat (durabilitatea naturală). Barele de pe fiecare card îți răspund dintr-o privire; tabelul de jos le pune față în față.
Molid (Picea abies)
Rășinoasă · structural
Specia de bază a construcției cu lemn din România: ușoară, rezistentă raportat la greutate, disponibilă și accesibilă.
Brad (Abies alba)
Rășinoasă · structural
Rășinoasă asemănătoare molidului, cu fibră mai deschisă și fără pungi vizibile de rășină. Structural și la tâmplărie.
Larice (Larix decidua)
Rășinoasă · fațade & exterior
Rășinoasă densă și rezistentă, cu durabilitate naturală bună. Preferată la fațade și zone expuse, adesea fără tratament.
Stejar (Quercus)
Foioasă · structural & finisaj
Foioasă tare și durabilă, cu rezistență mecanică mare. Structuri tradiționale, pardoseli și tâmplărie de calitate.
Pin (Pinus sylvestris)
Rășinoasă · structural & impregnat
Rășinoasă structurală cu alburn lat, care absoarbe foarte bine tratamentele. Specia lemnului impregnat: terase, pergole, exterior.
Fag (Fagus sylvatica)
Foioasă · mobilier & finisaj
Cea mai răspândită specie din pădurile României: tare, omogenă, excelentă la mobilier și finisaje — și, mai nou, materie primă pentru lemn stratificat de mare rezistență.
Salcâm (Robinia pseudoacacia)
Specie · foioasă, foarte durabilă
Cel mai durabil lemn din pădurile României — clasa 1, „teak-ul european". Stă în contact cu solul zeci de ani, netratat. Greu de prelucrat, dar aproape de neînlocuit afară.
Nuc (Juglans regia)
Foioasă · mobilier & furnir
Lemnul nobil al atelierului: se taie, se strunjește și se finisează ca niciun altul din pădurile noastre. Mai ușor decât stejarul, stabil după uscare, cu desen și culoare pe care nicio altă specie autohtonă nu le are. Afară nu stă; înăuntru e rege.
Speciile, față în față
De la cea mai ușoară la cea mai grea. Densitățile sunt medii la 12% umiditate, lemn uscat. Durabilitatea e a duramenului, după SR EN 350.
| Specia | Densitate (kg/m³) | Durabilitate | Unde se folosește |
|---|---|---|---|
| Molid (Picea abies) | 450 | DC4 — slab durabil | Structuri, CLT, glulam, cherestea de construcție |
| Brad (Abies alba) | 450 | DC4 — slab durabil | Structuri, tâmplărie interioară, lambriuri |
| Pin (Pinus sylvestris) | 520 | DC3–4 (duramen) | Lemn impregnat, terase, stâlpi, tâmplărie |
| Larice (Larix decidua) | 590 | DC3–4 — moderat | Fațade, terase, tâmplărie exterioară |
| Nuc (Juglans regia) | 680 | DC3 — moderat durabil | Mobilier, furnir, lambriuri, paturi de armă, strunjire |
| Stejar (Quercus) | 700 | DC2 — durabil (duramen) | Șarpante, tâmplărie premium, pardoseli, butoaie |
| Fag (Fagus sylvatica) | 720 | DC5 — nedurabil | Mobilier, scări, pardoseli, elemente curbate |
| Salcâm (Robinia pseudoacacia) | 750 | DC1 — foarte durabil | Stâlpi în sol, garduri, mobilier de grădină, terase |
Densități medii la 12% umiditate, din tabelele de referință; o bucată anume poate sta cu zeci de kilograme deasupra sau dedesubt, după cum a crescut arborele. Lemnul verde, abia tăiat, e cu mult mai greu: la stejar, peste 1.000 kg/m³, aproape jumătate fiind apă.