Cartea lemnului din România
Glosar
Cuvintele meseriei, explicate simplu.
37 de termeni
a
- Analiza ciclului de viață (LCA) și EPD Metoda prin care se calculează corect amprenta unui material sau a unei clădiri — de la pădure la demolare. Fără ea, „ecologic" e doar o afirmație.
- Autorizație de construire (AC) Actul care îți dă efectiv dreptul de a construi. Se emite pe baza proiectului verificat și a avizelor — și abia după ea începe execuția legală.
c
- Carbon biogen (stocat în lemn) Carbonul pe care copacul l-a scos din atmosferă și l-a fixat în lemn. Rămâne blocat cât lemnul e în uz — de aceea o clădire de lemn e un depozit de carbon.
- Carbon înglobat (embodied carbon) Emisiile de CO₂ „ascunse" în producerea unui material — extracție, fabricație, transport. La lemn sunt mici; la ciment, oțel și aluminiu, mari.
- Certificare forestieră (FSC, PEFC) Dovada că lemnul vine dintr-o pădure gestionată responsabil — condiția fără de care întreg avantajul de carbon al lemnului se anulează.
- Certificat de urbanism (CU) Primul act din drum. Nu-ți dă voie să construiești — îți spune ce ai voie și ce avize îți trebuie ca să ceri apoi autorizația.
- Clasa de reacție la foc (A1–F) Cât de mult contribuie un material la dezvoltarea unui incendiu. Lemnul netratat e tipic clasa D; tratamentele ignifuge pot ridica încadrarea.
- Clase de rezistență (C24, GL24h) Codul care spune cât duce lemnul structural. C pentru lemn masiv, GL pentru glulam; numărul e rezistența la încovoiere în N/mm².
- Clase de utilizare (UC1–UC5, SR EN 335) Nu descriu lemnul, ci LOCUL unde stă — de la interior uscat la imersie în apă. Prima întrebare când alegi lemnul pentru o poziție.
- CLT (lemn stratificat încrucișat) Panou masiv din scânduri încleiate în straturi perpendiculare, care preia eforturi pe două direcții.
- Condens interstițial Apa care se formează în interiorul peretelui, nu pe suprafață — acolo unde n-o vezi și unde lemnul stă umed. Pericolul ascuns al pereților prost concepuți.
- Conductivitate termică (λ) Cât de repede trece căldura printr-un material. Lemnul: 0,12–0,13 W/m·K. Betonul: ~2,5. De aici pleacă avantajul termic al construcției cu lemn.
d
- Difuzia vaporilor (µ, sd) Trecerea lentă a vaporilor de apă prin materialul unui perete. Cât de greu trec se măsoară prin factorul µ și prin valoarea sd.
- Diriginte de șantier Ochii beneficiarului pe șantier: un specialist autorizat care urmărește ca execuția să respecte proiectul și legea. Obligatoriu, nu opțional.
- Ductilitate Capacitatea unei structuri de a se deforma mult fără să se rupă — și de a absorbi energia cutremurului în loc s-o încaseze rigid. La lemn, vine din îmbinări, nu din material.
- Durabilitate naturală (DC1–DC5, SR EN 350) Cât rezistă lemnul unei specii la ciuperci, fără niciun tratament — doar din ce e el. De la salcâm (foarte durabil) la fag (nedurabil).
i
- Inerție termică (masă termică) Capacitatea clădirii de a stoca căldură și de a amortiza vârfurile de temperatură. Punctul unde lemnul ușor nu câștigă de la sine — și se proiectează.
- Izolare la zgomot aerian (R'w) Cât de bine oprește un perete sau planșeu sunetul care vine prin aer — voci, muzică, televizor. Cu cât R'w e mai mare, cu atât mai liniște.
m
- Masă seismică Masa care „participă" la cutremur și generează forța de scuturare. Cu cât e mai mică, cu atât forța e mai mică — motivul de fond pentru care lemnul ușor pleacă avantajat.
- Masă-arc-masă (decuplare acustică) Principiul prin care lemnul ușor izolează fonic fără să fie greu: două straturi separate de un „arc" elastic opresc sunetul mai bine decât suma maselor lor.
n
- n50 (etanșeitate la aer) Cât aer scapă printr-o clădire, măsurat la o diferență de presiune de 50 de pascali. Cu cât mai mic, cu atât mai etanșă.
- nZEB (clădire cu consum de energie aproape zero) Standardul european pentru clădiri noi: consum foarte mic de energie, acoperit în mare parte din surse regenerabile.
p
- PHPP (instrumentul de calcul al casei pasive) Foaia de calcul cu care se proiectează și se verifică performanța unei case pasive.
- Protecție constructivă A ține lemnul uscat prin detaliu — nu prin chimie. Streașină, soclu, ventilare, lăcrimare. Cea mai ieftină și mai durabilă protecție există în desen, nu în bidon.
- Punte termică Locul unde căldura găsește o scurtătură prin anvelopă: un stâlp de beton, o consolă de balcon, un profil metalic. La structurile de lemn, scurtătura e mult mai blândă.
t
- Timber frame (cadre ușoare) Structură din montanți de lemn la interax mic, cu izolația în grosimea peretelui.
- Transmisie colaterală (pe căi colaterale) Sunetul care ocolește peretele izolat, trecând prin planșee, fațadă și îmbinări. Motivul pentru care un perete bun pe hârtie poate dezamăgi în realitate.
v
- Valoarea U (transmitanță termică) Cât de ușor trece căldura printr-un element de anvelopă. Cu cât mai mică, cu atât izolează mai bine.
- Verificarea tehnică a proiectului Un al doilea specialist, independent de proiectant, confirmă că proiectul respectă cerințele fundamentale. Plasa de siguranță dinaintea autorizației.