Salcâm (Robinia pseudoacacia)
Specie · foioasă, foarte durabilă
Cel mai durabil lemn din pădurile României — clasa 1, „teak-ul european". Stă în contact cu solul zeci de ani, netratat. Greu de prelucrat, dar aproape de neînlocuit afară.
Salcâmul (Robinia pseudoacacia), foioasă adusă din America de Nord și larg răspândită în România, are cea mai mare durabilitate naturală dintre speciile autohtone: clasa DC1 după SR EN 350, cu duramen care rezistă peste 25 de ani în contact cu solul fără niciun tratament. Duramenul conține taninuri și substanțe care îl fac natural respingător pentru ciuperci și insecte — de aici comparația cu teakul.
Structural e dens și foarte rezistent (densitate ~750 kg/m³), dur și cu fibră adesea răsucită, ceea ce îl face greu de prelucrat și puțin potrivit pentru elemente lungi și drepte. De aceea nu e un lemn structural de serie, ci alegerea pentru poziții unde durabilitatea contează mai mult decât ușurința: stâlpi de gard și de viță, spalieri, mobilier de exterior, șindrilă, elemente în contact cu solul, țăruși — exact pozițiile (UC4) unde alte specii RO ar cere impregnare.
Rezerva de rigoare: e nedurabil doar la alburn (ca orice specie), iar prelucrarea cere scule bune și lemn bine uscat. Dar acolo unde vrei lemn care stă afară fără chimie și fără întreținere, salcâmul e răspunsul local.
Profilul speciei
„Teak-ul european": zeci de ani în contact cu solul, netratat.
Durabilitate după SR EN 350 · densități medii la 12% umiditate