Izolarea casei cu structură de lemn: ce intră între montanți și ce vine peste ei
Ghid Duramen · Mc 001-2022, Tabelul 2.4 · fișe de producător · casele de pe hartă
Fibră lemnoasă, vată bazaltică, vată de sticlă sau celuloză: conductivitățile sunt aproape la fel, alegerea se face pe densitate, foc și vapori. Aici sunt cifrele din fișele producătorilor, referințele pe elemente din Mc 001-2022, grosimile reale din casele de pe hartă și ordinea straturilor, cu locul barierei de vapori.
Într-o casă cu structură de lemn, izolația nu e un strat lipit pe un perete gata făcut, ci umple chiar grosimea structurii. Montanții stau la 40–62,5 cm unul de altul, iar între ei intră un material fibros: saltele din fibră lemnoasă, vată bazaltică, vată de sticlă, celuloză sau fibră lemnoasă insuflate, la unele case paie îndesate. Lemnul montantului are conductivitatea termică de 0,12–0,13 W/(m·K), de circa 20 de ori mai mică decât betonul, deci scheletul nu strică ce face izolația; dar tot lasă căldura să treacă de trei-patru ori mai repede decât materialul dintre montanți, cu 0,030–0,040 W/(m·K) în fișele producătorilor. De aceea casele bune de pe hartă pun un al doilea strat, continuu, peste montanți, la exterior: plăci rigide din fibră lemnoasă sau vată bazaltică, sub tencuială ori sub fațada ventilată. Stratul continuu acoperă lemnul și taie punțile termice. La sistemele masive, din CLT, toată izolația stă peste panou, tot la exterior; panoul rămâne la cald și, de multe ori, aparent la interior.
Cât de groasă trebuie să fie? Legea 372/2005 cere ca orice clădire nouă să fie nZEB, iar cerința obligatorie din Mc 001-2022 e pe consumul de energie primară al întregii clădiri, din Tabelul 2.10a (pragurile sunt pe pagina „nZEB și lemnul”). Pe elemente, aceeași metodologie dă valori de referință, recomandate, în Tabelul 2.4: pereți exteriori U'max 0,25 W/(m²K), adică R'min 4,00 m²K/W; planșeul peste ultimul nivel 0,15 (R'min 6,67); placa pe sol 0,20 (R'min 5,00); planșeul peste subsol neîncălzit 0,29 (R'min 3,40); ferestrele 1,11 (R'min 0,90). Sunt rezistențe corectate, deci cu punțile termice deja scăzute din ele. Față de pragurile vechi, din Ordinul 2641/2017 (pereți 0,56, acoperiș 0,20, placă pe sol 0,22), cerința la pereți s-a înăsprit de peste două ori. Metodologia lasă loc: valorile din Tabelul 2.4 pot fi coborâte, justificat, în raportul de conformare nZEB, dar consumul din Tabelul 2.10a rămâne obligatoriu oricum; și cere, în nota 2 a tabelului, ca tâmplăria să fie montată cât mai aproape de fața exterioară a peretelui sau chiar în afara lui, în stratul de izolație.
Între materialele din familia de izolații a catalogului, diferențele de conductivitate sunt mici: fibra lemnoasă flexibilă 0,036, vata bazaltică 0,034–0,037, vata de sticlă 0,030–0,040, celuloza 0,037–0,038, cânepa și iuta 0,038–0,040 W/(m·K), toate valori declarate în fișele producătorilor. La 300 mm, diferența dintre 0,036 și 0,040 înseamnă U de 0,12 față de 0,13 pentru stratul de izolație singur, deci alegerea nu se face pe conductivitate. Se face pe celelalte coloane. Densitatea: fibra lemnoasă flexibilă are circa 50 kg/m³ și plăcile rigide 110–270, celuloza insuflată 28–65; masa contează la confortul de vară, unde fibra lemnoasă, cu căldura specifică de 2.100 J/(kg·K), și plăcile grele întârzie intrarea căldurii prin acoperiș. Reacția la foc: vata minerală e A1, incombustibilă; celuloza tratată cu săruri minerale ajunge la B-s2,d0; fibra lemnoasă e clasa E. Ce clasă se cere și unde spune P 118/1-2025, nu materialul. Permeabilitatea la vapori: toate sunt deschise, cu µ între 1 (vată minerală) și 2–5 (fibră lemnoasă, celuloză), deci niciuna nu ține loc de barieră de vapori și niciuna n-o împiedică pe cea corectă să lucreze. Polistirenul extrudat și sticla celulară au alt rol: sub placă și la soclu, unde izolația stă în pământ și sub sarcină (XPS 0,027 W/(m·K); blocurile de sticlă celulară cel mult 0,050, cu rezistență la compresiune de peste 1,6 MPa). O singură casă de pe hartă, Casa din Buzău, pune XPS pe pereții de CLT; toate celelalte pun pe lemn materiale fibroase, deschise la vapori.
Mc 001-2022 arată și ce costă apa în izolație: la clădirile existente, conductivitatea vatei minerale în saltele se majorează cu 30% dacă a fost afectată de condens și cu 60% dacă e udă din infiltrații (Tabelul 2.2). Un perete care nu se poate usca pierde deci nu doar lemnul, ci și izolația.
Ordinea straturilor decide dacă izolația rămâne uscată. Din exterior spre interior, un perete cu montanți arată așa: finisajul, fie fațadă ventilată pe șipci, fie tencuială pe placă de fibră lemnoasă sau de vată bazaltică; un strat deschis la vapori spre exterior, membrană de fațadă sau placă hidrofobată de fibră lemnoasă; izolația continuă peste montanți; placa de rigidizare; montanții cu izolația dintre ei; apoi, pe fața caldă a izolației, stratul de control al vaporilor, care e și stratul etanș la aer; spațiul tehnic pentru instalații; gips-cartonul. Regula din pagina de higrotermică se aplică literal: sd mare la interior, sd mic la exterior. Folia clasică are sd fix, de exemplu 5 m; membranele cu sd variabil merg de la 0,25 la peste 25 m după umiditate, etanșe iarna și deschise vara; o folie de polietilenă are zeci de metri și nu lasă peretele să se usuce spre interior. Casele de pe hartă arată exact această așezare: la Casa Ria bariera de vapori stă între spațiul tehnic și baloții de paie, cu folie anticondens la exterior; la Casa Cuib, peste placa de CLT vine o barieră cu sd de 10 m și abia apoi 550 mm de celuloză; la Casa din Bacău bariera e la interior, urmată de spațiul tehnic de 50 mm și de gips. Spațiul tehnic nu e un lux: cablurile și țevile trec prin el fără să străpungă stratul etanș, iar la Casa din Otopeni și la Casa cu celuloză el mai primește și 50 mm de vată.
Grosimile reale de pe hartă, din fișele PHI ale caselor, stau în tabelul 2; tiparul e simplu. La cadre ușoare, 150 mm între montanți plus 150–200 mm continuu la exterior dau U = 0,091–0,109 W/(m²K) (Casa din Bacău, Casa din Otopeni); un cadru dublu de 300 mm cu celuloză dă 0,108 (Casa cu celuloză); 400 mm de paie cu 100 mm de fibră lemnoasă rigidă dau 0,09 (Casa Ria). La CLT, 300 mm de fibră lemnoasă sau de vată peste panou, cu sau fără 60 mm de plăci rigide, dau 0,094–0,113 (Casa Coste, EvoHouse One, Casa Cuib, Casa cu Soare, Casa Buhnici), iar 420 mm de fibră lemnoasă dau 0,079 la EvoHouse 11, cel mai bine izolat perete de pe hartă, în climatul rece de la Bistrița. Toate stau între 0,08 și 0,14, de două-trei ori sub referința de 0,25 din Mc 001-2022.
Acoperișul cere mai mult: referința e 0,15, iar vara el primește soarele direct. Casele de pe hartă pun acolo 400–640 mm: 640 mm de fibră lemnoasă peste CLT la Casa Coste (U = 0,053, cel mai bine izolat acoperiș din catalog), 600 mm la EvoHouse 11 și la EvoHouse One (0,057 și 0,062), 550 mm de celuloză la Casa Cuib (0,076), 200 mm între căpriori plus 200 mm continuu peste ei la Casa din Bacău (0,088). Contraexemplul e Casa din Otopeni: 300 mm de vată între distanțieri și căpriori, fără strat continuu peste structură, dau 0,152, singura valoare de acoperiș de pe hartă peste referință. Față de Bacău lipsesc 100 mm și stratul care acoperă lemnul căpriorilor.
Sub placă sunt două rețete: 400–500 mm de granule de sticlă celulară din sticlă reciclată, direct sub beton (Casa Coste, Casa Cuib, EvoHouse 11: U 0,106–0,133), sau 200–250 mm de XPS (Casa din Bacău, EvoHouse One: 0,108–0,12). La soclu, unde lemnul întâlnește betonul, se pun materialele grele, blocuri de sticlă celulară sau XPS de perimetru; la Casa din Arad și la Casa cu celuloză, fundația izolată e declarată drept detaliul care dă continuitate anvelopei.
Ce nu rezolvă izolația: etanșeitatea la aer. Aerul care trece printr-un rost cară mai multă umezeală decât difuzează prin material, și de aceea toate casele certificate de pe hartă au fost măsurate la testul de presiune, cu n50 între 0,10 și 0,60 schimburi pe oră. Izolația nu rezolvă nici confortul de vară de una singură: la Casa Cuib și la Casa din Buzău sarcina de răcire e mai mare decât cea de încălzire, iar răspunsul a fost umbrirea și ventilația, nu încă un strat. Și nu rezolvă punțile de la ferestre: Casa din Arad a făcut din montajul tâmplăriei în stratul de izolație subiectul central al proiectului, exact ce cere nota 2 a Tabelului 2.4. Dimensionarea o fac proiectantul și auditorul energetic, prin raportul de conformare nZEB; pagina asta pune alături pragurile, fișele și grosimile deja construite, ca să știi ce să ceri. Ultima verificare a surselor: 27 septembrie 2026 (Mc 001-2022 în textul aprobat prin Ordinul MDLPA 16/2023; fișele producătorilor la data federării în catalog; fișele PHI ale caselor, la data adăugării lor pe hartă).
Date tehnice
Continuă prin Duramen
31 legături- Termen Conductivitate termică (λ) λ: de ce lemnul nu strică izolația, dar nici n-o înlocuiește
- Termen Valoarea U (transmitanță termică) Valorile U din case și referințele pe elemente
- Termen Punte termică Ce taie stratul continuu peste montanți
- Termen Barieră de vapori (strat de control al vaporilor, sd) Unde stă și ce sd are
- Termen Condens interstițial Ce se întâmplă când straturile sunt în ordine greșită
- Termen Difuzia vaporilor (µ, sd) µ și sd, coloanele din tabel
- Termen n50 (etanșeitate la aer) Ce nu rezolvă izolația
- Termen Clasa de reacție la foc (A1–F) A1, B-s2,d0, E: coloana de foc
- Termen Inerție termică (masă termică) De ce contează densitatea vara
- Termen nZEB (clădire cu consum de energie aproape zero) Cerința pe care o servește izolația
- Legislație nZEB și lemnul — pragurile oficiale, cifrele măsurate Pragurile obligatorii din Tabelul 2.10a
- Legislație Mc 001-2022 — metodologia de calcul al performanței energetice Metodologia cu Tabelul 2.4 și Tabelul 2.2
- Legislație Legea 372/2005 — performanța energetică a clădirilor (nZEB) Legea care cere nZEB
- Legislație P 118/1-2025 — Securitatea la incendiu a construcțiilor Cine spune ce clasă de foc se cere unde
- Resursă Higrotermica: cum respiră și se usucă un perete de lemn Regula sd mare la interior, mic la exterior
- Resursă Protecția lemnului — durabilitate, clase și regula de aur Pragul de umiditate care nu iartă
- Sistem constructiv Cadre ușoare din lemn (timber frame) Izolația în grosimea structurii
- Sistem constructiv CLT — lemn stratificat încrucișat Izolația peste panou
- Studiu de caz Casa din Bacău 150 + 200 mm, stratul continuu la perete și la acoperiș
- Studiu de caz Casa din Otopeni Perete cu strat continuu (0,109), acoperiș fără (0,152)
- Studiu de caz Casa cu celuloză Cadru dublu de 300 mm cu celuloză
- Studiu de caz Casa Ria 400 mm de paie; bariera la interior, folie anticondens afară
- Studiu de caz Casa din Arad Montajul ferestrelor în stratul de izolație
- Studiu de caz EvoHouse 11 420 mm de fibră lemnoasă, U 0,079
- Studiu de caz Casa Coste 640 mm la acoperiș, U 0,053
- Studiu de caz EvoHouse One 320 + 60 mm fibră lemnoasă, din 2014
- Studiu de caz Casa Cuib Barieră sd 10 m sub 550 mm de celuloză
- Studiu de caz Casa cu Soare 300 mm vată bazaltică pe CLT, fațadă ventilată
- Studiu de caz Casa Buhnici 300 mm vată minerală rigidă pe CLT
- Studiu de caz Casa din Buzău Singurul perete cu XPS pe lemn
- Studiu de caz Casa Măceșului Singura casă cu iută