Ferestrele casei cu structură de lemn: cifrele, poziția în perete, etanșarea, materialul

Într-o casă cu structură de lemn, ferestrele sunt partea slabă a anvelopei termice, și nu cu puțin. Pereții caselor de pe harta Duramen au valori U între 0,10 și 0,15 W/m²K; cea mai bună fereastră de pe aceeași hartă, la Casa Măceșului din Cluj, are Uw = 0,67 W/m²K, iar cea mai puțin performantă are 0,96. Un metru pătrat de fereastră pierde deci de cinci până la nouă ori mai multă căldură decât un metru pătrat de perete. De aceea fereastra se alege după cifre, se pune în perete după un detaliu desenat de proiectant și se etanșează după o regulă, nu după obicei. Ghidul acoperă cele patru lucruri care decid rezultatul: cifrele de pe fișă, poziția în grosimea peretelui, rostul dintre ramă și perete și materialul ramei, cu ce cere legea și ce cere certificarea Passive House la fiecare pas.

Cifrele. Uw este transmitanța termică a ferestrei întregi, ramă plus vitraj plus marginea vitrajului, în W/m²K, calculată după SR EN ISO 10077-1 pentru o dimensiune de referință (la certificarea PHI, 1,23 × 1,48 m). Se compune din trei valori pe care fișa le dă separat: Ug, a vitrajului (EN 673); Uf, a ramei; și Ψg, puntea liniară de la marginea vitrajului, unde distanțierul dintre foi străpunge stratul de gaz. La o fereastră mică rama trage Uw în sus, la una mare vitrajul domină. La ușa de intrare cifra se numește Ud. Factorul solar g spune cât din energia soarelui trece prin vitraj: iarna e câștig, vara e motiv de umbrire. Valorile caselor de pe hartă sunt în Tabelul 1. O lecție din aceleași fișe: aceeași familie de produs dă cifre diferite după configurație. Internorm KF 410 are Uw = 0,96 la Casa de lângă Lac și 0,84 în varianta Thermo Passiv de la EvoHouse One. Cifra care contează e cea din fișa configurației comandate, nu cea din broșură.

Ce cere legea. Pragul de element pentru tâmplăria exterioară este în C 107, Anexa 3 la Partea 1, în forma dată de Ordinul 2513/2010 și reluată de Ordinul 2641/2017: rezistență termică corectată minimă R'min = 0,77 m²K/W, adică U'max = 1,30 W/m²K, față de 0,56 la pereții exteriori. Pragul nZEB din Mc 001-2022 e altfel construit: e pe energia primară totală a clădirii (între 120,1 și 147,9 kWh/m²·an la locuințe individuale, după zona climatică, Tabelul 2.10a), nu pe fiecare element. Ferestrele intră în bilanț prin pierderi (Uw) și prin aporturi solare (g), iar raportul nZEB al auditorului energetic închide socoteala. Toate casele de pe hartă cu Uw declarat stau între 0,67 și 0,96, cu 26 până la 48 % sub pragul de element din C 107; nu pentru că legea le-ar fi cerut, ci pentru că bilanțul de casă pasivă nu iese altfel.

Certificarea PHI. Institutul Passive House certifică ferestre, uși și sisteme de ferestre pe zone climatice, după documentul „Criteria and Algorithms for Certified Passive House Components: Transparent Building Components”, versiunea 5.6 din 1 aprilie 2025. Pentru zona „rece, temperată” criteriile sunt: Uw ≤ 0,80 W/m²K pentru componenta nemontată și ≤ 0,85 în stare montată, cu un vitraj de referință Ug = 0,70; factorul de temperatură fRsi ≥ 0,70 în punctul cel mai rece al ramei, criteriul de igienă care ține mucegaiul departe de colțul ferestrei; și criteriul de confort: suprafața cu cel mult 4,2 K sub temperatura operativă de 22 °C, ca să nu apară curentul rece descendent. Pentru zona „caldă, temperată” pragurile sunt 1,00 / 1,05 / 0,65; zona unei localități se citește pe harta din documentul PHI. Peste criteriul de bază, componentele primesc o clasă de eficiență după pierderile prin partea opacă, de la phA+ la phC (Tabelul 2). Certificatul spune că produsul a fost calculat de o terță parte, cu aceleași reguli pentru toți; nu spune nimic despre montaj, care rămâne al șantierului. Producătorii certificați de pe hartă sunt în Tabelul 2.

Poziția în perete. Fereastra pierde căldură și prin rostul de montaj, printr-o punte termică liniară, ψ de montaj (W/mK), care se adaugă la Uw pe fiecare metru de perimetru; PHI o recunoaște în chiar criteriile lui, unde situația de montaj de referință e un perete cu termosistem, cu rama în stratul de izolație. Cât contează poziția arată un studiu numeric publicat în 2026 în revista Sustainability: ψ de montaj scade de la circa 0,27 W/mK la montajul clasic, în golul din perete, la 0,02 W/mK când fereastra stă în stratul de izolație, la 7 până la 12 cm de fața peretelui. Socoteala pe fereastra de referință: 0,25 W/mK înmulțit cu 5,42 m de perimetru dă 1,36 W/K, un echivalent de 0,75 W/m²K peste Uw. O fereastră cu Uw 0,80 montată prost pierde ca una cu Uw 1,55 montată bine. La casa cu structură de lemn izolația e chiar în grosimea peretelui, așa că fereastra se prinde de montanți în planul izolației, iar rama se acoperă la exterior cu izolația fațadei pe cât permite feroneria. Casa din Arad, de pe hartă, a făcut din acest detaliu, desenat pe măsură ca să nu rămână punți la tocuri, subiectul central al proiectării; la Casa de lângă Lac montajul e filmat pas cu pas.

Etanșarea rostului. Rostul dintre ramă și perete se închide pe trei planuri, după ghidul de montaj al RAL și ift Rosenheim, referința industriei: la interior un plan etanș la aer și la vapori, bandă sau folie lipită de ramă și de stratul de etanșare al peretelui; la mijloc izolația rostului; la exterior un plan etanș la ploaie, dar deschis la difuzie, ca rostul să se poată usca spre afară. Regula e aceeași cu a peretelui de lemn: mai etanș la interior decât la exterior. Planul interior continuă bariera de vapori a peretelui, iar dacă e întrerupt la fereastră, restul peretelui nu mai contează. Tot aici se câștigă sau se pierde testul Blower Door: casele de pe hartă au măsurat n50 = 0,14 (Prodigy Dream House), 0,28 (EvoHouse One, Casa Buhnici) și 0,58 (Casa de lângă Lac), sub pragul pasiv de 0,6. Produsele pentru cele trei planuri sunt în catalogul de materiale, la familia „Etanșare la aer și montaj tâmplărie”.

Materialul ramei. Trei materiale ajung, pe hartă, la Uf sub 0,85 și la componente certificate PHI: lemnul, lemnul cu aluminiu la exterior și PVC-ul; aluminiul ajunge și el, cu ruperea punții termice și izolație în profil. Diferența pleacă de la conductivitatea materialului (SR EN ISO 10456): lemnul de rășinoase are λ = 0,13 W/mK, PVC-ul 0,17, aliajele de aluminiu 160. Lemnul izolează prin el însuși; PVC-ul ajunge la aceleași cifre cu profile late, cu multe camere și cu armătură; aluminiul, cu izolație în profil. Cum ajunge fiecare la Uf sub 0,85 e în Tabelul 3. La performanță termică, deci, alegerea nu se face pe material, ci pe fișa configurației. Se face pe restul: lemnul lucrează cu umiditatea, nu cu temperatura, se mișcă la fel ca peretele de lemn în care e prins și se fixează direct în montanți; la exterior cere însă lazură refăcută periodic, iar lemn-aluminiul mută întreținerea pe placarea de aluminiu și lasă lemnul la interior, unde stă uscat. PVC-ul nu se revopsește, dar se dilată cu temperatura: circa 0,06 mm pe metru și grad, de aproximativ trei ori mai mult decât aluminiul, după nota tehnică Tangram despre dilatarea PVC-U; la profile lungi și închise la culoare, detaliul de montaj trebuie să lase mișcarea. Familia „Ferestre și uși exterioare” din catalogul de materiale are, la data scrierii, 16 produse de la Internorm, Holze, BioWind, Dorafort și Doxar.

Ce ceri, concret. De la furnizor: fișa cu Uw calculat pentru dimensiunea și configurația comandată, cu Ug, Uf și Ψg date separat, factorul g și, dacă există, certificatul PHI cu clasa lui. De la proiectant: detaliul de montaj desenat pentru casa ta, cu poziția ferestrei în stratul de izolație, cu prinderea în montanți, cu cele trei planuri de etanșare numite pe desen și cu valoarea ψ de montaj folosită în bilanț. De la constructor: testul Blower Door înainte de finisaje, când rosturile se mai pot repara. Ce nu găsești pe fișă nu există; ce nu e pe desen se improvizează pe schelă. Ultima verificare a surselor: 27 septembrie 2026 (criteriile PHI v5.6 din 1 aprilie 2025; C 107 în forma Ordinului 2513/2010, reluată de Ordinul 2641/2017; fișele PHI ale caselor de pe hartă).